Cancerele digestive, mai frecvente la tineri. Dr. Laura Layis, medic oncolog, explică de ce apar

În ultimii ani, comunitatea medicală a observat un fenomen îngrijorător: tot mai mulți tineri sub 50 de ani sunt diagnosticați cu forme de cancer digestiv. 

Deși pare o veste greu de digerat, dr. Laura Cristina Layis, medic specialist oncolog la MedLife Brașov explică faptul că medicina modernă a evoluat enorm, oferind astăzi soluții personalizate și, cel mai important, speranță.

Top 3 cele mai frecvente tipuri de cancer la tineri

Conform observațiilor clinice ale dr. Laura Layis, ordinea incidenței este următoarea:

·        Cancerul colorectal (cel mai frecvent).

·        Cancerul gastric (de stomac).

·        Tumorile pancreatice (mai rare, dar mai agresive).

„În practica clinică, întâlnim din ce în ce mai des pacienți tineri cu astfel de diagnostice, de multe ori în stadii avansate, ceea ce subliniază importanța conștientizării simptomelor și a evaluării precoce”, a atras atenția medicul oncolog.

Cancerul, o tendință globală la generația sub 50 ani

Creșterea incidenței la tineri nu este doar o percepție locală, ci o problemă mondială. Un studiu amplu publicat în The Lancet Oncology de către cercetători de la American Cancer Society (ACS) și International Agency for Research on Cancer (IARC) confirmă că incidența cancerului colorectal cu debut precoce a crescut semnificativ în țările cu venituri mari. Studiul, care a monitorizat tendințele globale în 50 de țări, evidențiază o discrepanță îngrijorătoare: în timp ce ratele de îmbolnăvire stagnează sau scad la adulții vârstnici datorită programelor de screening, în rândul tinerilor din țări precum Noua Zeelandă, Coreea de Sud sau Marea Britanie, creșterea anuală a incidenței atinge cote de până la 3-4%. Această schimbare epidemiologică sugerează o expunere timpurie la factori de risc moderni, inclusiv modificări ale microbiomului intestinal și stilul de viață sedentar.

„Cauzele nu sunt pe deplin elucidate, dar vorbim despre o combinație între factori genetici, modificări ale stilului de viață și factori de mediu”, a precizat dr. Laura Layis.

Cine sunt vinovați de apariția cancerelor?

Deși nu există o singură cauză „vinovată”, medicii au identificat câțiva factori care contribuie la această creștere:

·        Alimentația modernă: Produsele ultraprocesate, bogate în zahăr și sărace în fibre, alături de consumul de carne roșie procesată (mezeluri), cresc riscul de cancer colorectal cu până la 42% la persoanele supraponderale.

·        Stilul de viață sedentar: Lipsa mișcării poate dubla riscul de cancer rectal.

·        Microbiomul intestinal: Echilibrul bacteriilor din intestinul nostru (microbiota) este esențial. Stresul, somnul puțin și antibioticele luate fără rost pot crea un dezechilibru numit disbioză, care favorizează inflamația și riscul oncologic.

·        Genetica: Deși majoritatea cazurilor sunt sporadice (fără antecedente în familie), anumite sindroame ereditare, precum sindromul Lynch, joacă un rol cheie în apariția bolii la vârste tinere.

„Componenta genetică este esențială în anumite cazuri, mai ales în sindroamele ereditare precum sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasă familială, unde riscul este semnificativ crescut și apare la vârste tinere. Totuși, majoritatea cancerelor digestive la tineri sunt sporadice, fără antecedente familiale evidente. Pentru persoanele cu istoric pozitiv, testarea genetică și monitorizarea periodică pot permite depistarea precoce sau chiar prevenția”, a precizat dr. Layis.

Legătură între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și cancer

Două studii mari sunt referințe „de aur" în oncologia modernă privind cancerul colorectal precoce: unul condus de echipa de la Harvard, publicat în Nature Reviews Clinical Oncology, care a analizat epidemia globală de cancer cu debut precoce și care arată o creștere de 2% pe an în ultimele trei decenii în țările dezvoltate, iar celălalt un studiu în 2024-2025 despre alimentele ultraprocesate, condus de dr. Andrew Chan (Mass General Brigham) care face legătura directă între alimentele ultraprocesate (UPF) și riscul de polipi precanceroși (adenom colorectal).

Cercetarea a reliefat că există 45% risc crescut pentru polipii precanceroși în cazul unui consum ridicat de alimente ultraprocesate. Prin urmare, mulți experți în sănătate recomandă scăderea vârstei de începere a screening-ului de la 50 la 45 de ani. În timp ce țările dezvoltate raportează o incidență ridicată (ex: Australia cu 16.5 cazuri la 100.000 locuitori în rândul tinerilor), țările în tranziție economică se confruntă cu o creștere rapidă a mortalității din cauza diagnosticării în stadii avansate. Această tendință globală transformă cancerul colorectal dintr-o afecțiune asociată tradițional cu îmbătrânirea într-o provocare majoră de sănătate pentru populația activă, impunând o vigilență sporită asupra simptomelor digestive la orice vârstă.

Semnale de alarmă pe care nu trebuie să le ignori

Tinerii au tendința de a pune simptomele pe seama stresului sau a oboselii. Dr. Laura Layis recomandă să fim atenți la:

·        Sângerări digestive sau modificări ale tranzitului care persistă.

·        Dureri abdominale care revin și scădere neintenționată în greutate.

·        Oboseală accentuată sau anemie fără o cauză clară (aceasta poate indica o sângerare cronică invizibilă).

„Pacienții tineri nu se așteaptă la un diagnostic oncologic la această vârstă, iar programele de screening sunt concepute în principal, pentru populația peste 45-50 de ani. Întârzierea prezentării la medic și atribuirea simptomelor unor cauze minore contribuie la diagnosticarea tardivă, în faze mai avansate ale bolii”, a atras atenția medicul oncolog.

Prevenția: Alegeri mici, zi de zi mențin sănătatea

Vestea bună este că riscul poate fi redus prin gesturi simple și consecvente:

·        Farfuria sănătoasă: Mai multe fibre, legume și fructe; mai puține mezeluri și zahăr.

·        Investigații la timp: Screeningul colorectal este recomandat de la 50 de ani (sau 45 pentru cei cu risc ridicat).

Atenție la bacterii: Testarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori pot reduce semnificativ riscul de cancer de stomac. „Prevenția nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență prin alegeri mici, dar făcute zi de zi”, a afirmat dr. Laura Layis.

Există viață și speranță după diagnosticul de cancer

Un diagnostic la o vârstă tânără este un șoc care „rupe” parcursul firesc al vieții, afectând planurile de carieră sau familie. Totuși, dr. Layis subliniază două aspecte esențiale:

·        Fertilitatea poate fi protejată: Dacă discuția are loc înainte de începerea tratamentului, există soluții precum crioprezervarea pentru ca pacienții să poată avea copii în viitor.

·        Tratamente de ultimă generație: Pe lângă intervenția chirurgicală, chimioterapia, radioterapia și rezecția endoscopică, avem terapii țintite și imunoterapie, care se mulează pe profilul molecular al tumorii.

„Tratamentul acestor patologii oncologice digestive este multimodal și personalizat în funcție de stadiul bolii și de caracteristicile biologice ale tumorii”, a explicat medicul.

Cazurile pacienților tineri sunt adesea cele mai emoționante, a mărturisit dr. Layis, care-i îndeamnă pe români să fie plini de speranță. „Am avut pacienți care, în ciuda unui diagnostic dificil, au răspuns foarte bine la tratament și au reușit să își reia viața aproape normal, ceea ce reflectă progresele importante ale oncologiei moderne și importanța unei abordări multidisciplinare. Un diagnostic oncologic nu înseamnă lipsă de speranță. Medicina a evoluat considerabil, iar tratamentele actuale pot controla boala pe termen lung și, în multe situații, pot oferi șanse reale de vindecare. Este important ca pacienții să știe că nu sunt singuri în această luptă: există echipe medicale dedicate, opțiuni terapeutice moderne și soluții adaptate fiecărui caz. Dincolo de tratamentul oncologic, sprijinul emoțional, răbdarea și încrederea în tot acest parcurs sunt esențiale”.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39674189/

https://www.nature.com/articles/s41571-022-00672-8

https://jamanetwork.com/journals/jamaoncology/article-abstract/2841354